Biserica „Sf.Voievozi”- Paşcani este o ctitorie, ce dăinuie din partea a doua a secolului al XVII-lea (1664), aparţinând unei familii de mare răsunet în ambele principate- Cantacuzinii, mai exact Iordachi şi Alexandra Cantacuzino.
Biserica şi palatul „Cantacuzino” sunt singurele vestigii mai vechi, care se păstrează în zona Paşcaniului, localitate ce fusese aproape complet distrusă, în urma evenimentelor celui de-al doilea război mondial. Menirea bisericii pentru început a fost aceea de a sluji, drept capelă a familiei Cantacuzino, care în imediata apropiere avea şi palatul –locuinţă. Arhitectura bisericii este specifică acelei perioade din Moldova secolului al XVII-lea.
Biserica a fost construită din piatră, numai bolta de pe naos este din cărămidă arsă. Grosimea zidurilor este de 1,80 m., reprezentând o construcţie solidă. Ea are un plan trilobat în interior cu abside laterale mici, ascunse in exterior cu un décor de zid.
În 1807 bisericii i se adaugă un turn, care va adăposti peste timp clopotele, construit pe un plan dreptunghiular. Parterul turnului serveşte drept pridvor, iar o scară spirală care porneşte din pronaos duce la lăcaşul clopotelor. De reţinut este portalul (uşa) dintre pridvor şi pronaos , care este original, sculptat în piatră cu elemente gotice.
Biserica are două pisanii:
· una în limba slavonă ( în piatră sculptată) din timpul primului ctitor ( Iordachi Cantacuzino), ce mai târziu a fost reaşezată pe faţada de sud al turnului clopotniţei;
· a doua pisanie, cu caractere chirilice, în limba română este aşezată deasupra uşii gotice ce duce la pronaos după construirea turnului de către Iordachi Bals. Ea are următorul text:
Această sfântă biserică, unde se prăznuieşte hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” la anul de la zidirea lumii 7172 martie 31, s-au zidit din temelie de fericiţii întru pomenire Iordachi Cantacuzino marele spătar şi soţia sa Alexandra, apoi după întâmplări, ajungând a se afla întru stricăciune şi în lipsă de podoabe cuviincioase, de isvoană prefăcându-se s-au înnoit cu adăugire şi s-au împodobit înlăuntru cu toate cele după cuviinţă de Iordachi Balşu marele vistiernic fiul fericiţilor întru pomenire Lupu Balşu marele logofăt şi soţia sa Safta Cantacuzini, spre pomenire celor care din început au zidit şi celor care după aceea au păzit şi au priveghiat pentru buna stare a ei si spre pomenirea a tot neamul ctitorilor ei la anii de la Mântuitorul Hristos 1807 mai.
Pe faţada turnului se găsesc 2 icoane (mozaic) executate de pictorul consacrat Sh.Răducanu şi amplasate pe faţadă prin strădania preotului Eugen Ungureanu. De asemeni în biserică se găsesc două icoane deosebite : Maica Domnului ( Făcătoare de minuni) şi o icoană cu Sf.M.Mucenic Gheorghe şi Muceniţa Împărăteasă Alexandra, icoane pictate de un ucenic al marelui artist N. Grigorescu ( perioada Agapia), numele ucenicului fiind Ion Bontea, fiul preotului din Lunca Paşcani.
Catapeteasma este nouă, iar pictura în frescă s-a finalizat în 1989 fiind executată de pictorul V. Carp.
În jurul acestei biserici s-au format cei doi mari cronicari ai Moldovei Miron Costin şi Ion Neculce. Tot aici au fost botezaţi mitropolitul Visarion Puiu şi cel ce este cunoscut de istorici duhovnicul de la Paşcani Natan Dreteanu a cărei Sfinte Moaşte se găsesc la Sihăstria Putnei. Epitropul bisericii –Mihai Busuioc- în perioada copilăriei lui Sadoveanu era numit de scriitor Domnul Trandafir.
La biserică au slujit preoţii:
-pr.prot. Nic. Florescu, protoiereu Const. Florescu, pr. Petru Pantelimon, pr.prot. Victor Popuţoaia, pr. prot. Mihai Mocanu- care ne-au lăsat în scris multe lucruri despre familia ctitorilor si despre cei care au restaurat biserica în 1989.
În prezent la biserică slujeste pr.paroh Eugen Ungureanu, alături de pr.Ioan Isac şi cântăreţul Alexandru Ghiţă.
Parohia a înaintat spre aprobare un proiect de reabilitare a întregului ansamblu, proiect ce se va concretiza în anii ce vor veni.
